7. O butaforie

FotorCreated23Destinaţia era, probabil, la fel de specială ca şi ceea ce simţea Jane.

Îmbrăcată într-o rochie albă, care îi mângâia trupul neatins de soare, deşi vara trecuse, stătea în piaţa mare a oraşului Cracovia şi parcă se întorsese în timp – înainte ca întreaga lume să se prăbuşească la picioarele lor.

Pentru un moment s-a oprit, a închis ochii şi a respirat adânc. O mireasmă de cunoscut plutea în aer – erau iar ei doi. În jurul lor se auzeau potcoavele cailor lovindu-se de piatra cubică în timp ce plimbau trăsurile în care se aflau cupluri fericite. „Aşa eram şi noi odată, de mult”, s-a gândit ea.

Undeva, în stânga ei, se auzea un tânâr care, ajutat de o chitară, cânta cele mai frumoase piese de dragoste. Cerul nopţii era brăzdat de luminiţele pe care copii frumoşi le aruncau în aer şi le prindeau apoi în mâinile lor mici.

De jur împrejur, sute de oameni stăteau la mese, mâncau şi ciocneau pahare de vin în cinstea unei zile complet obişnuite. A întors apoi privirea aşteptându-se ca el să fie în acelaşi loc ca ea. Sebastian, însă, cumva, voit sau nu, ratase momentul. Distrat, îl filma pe tânărul care tocmai terminase de fredonat un şlagăr şi era aplaudat de câteva zeci de fete, entuziasmate de tinereţea şi talentul lui.

Atunci, Jane s-a uitat la Sebastian, dar degeaba. Acea varianta a lui pe care ea o cunoştea şi o dorea, nu mai exista. Cel mai probabil, nu fusese niciodată acolo. Jane îl crease în imaginaţia ei, după chipul şi asemănarea unei utopii. Pentru prima oară, îl vedea exact aşa cum era el: banal, indiferent şi, mai presus de toate, naiv.

Peste două zile, Jane stătea pe scaunul dintr-un avion, se uita pe geam şi îşi aducea aminte de una dintre piesele pe care le asculta obsesiv în adolescență, despre o femeie care ar fi dat orice să mai aibă parte de o noapte alături de el. Ea primise trei. Degeaba. Pentru că Sebastian se întorsese doar ca să aibă de unde să plece.

Îşi dădea seama cât de grea devenise povara pe care o purta după ea de atât de multă vreme şi cât de mult o afectase. Îl lăsase să plece cu încă patru luni din viaţa ei şi trei kilograme. Undeva între ieşirea dintr-un restaurant italienesc şi o excursie în Polonia, odată cu şoldurile ei, se pierduse şi povestea lor.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s