33. Cele patru femei, sticla de șampanie și studiul antropologic

FotorCreated321006Trecuse deja o săptămână de când Jane îl lăsase pe Patrick în fața pub-ului, după întâlnirea lor neprevăzută cu Sebastian. Patrick îi dăduse doar un mesaj ca să o întrebe dacă ajunsese bine acasă, iar Jane nu se sinchisise să îi ofere mai mult de un ”da”.

Zilele încărcate de la birou curseseră cu spor. Jane fusese hotărâtă să devină una cu jobul ei și reușise chiar să găsească pe cineva pentru postul de asistent al VP-ului. Fusese o căutare de 6 luni pentru că nimeni nu voia să lucreze pentru el – fostul asistent avusese grijă să propage informația că este un şef imposibil începând cu portarul companiei şi terminând cu cei 700 de prieteni de pe Facebook. “Cine are oare atâția?”, se întreba Jane.

Acum, aflată în fața oglinzii, Jane se pregătea pentru o seară de dans și alcool, pe fundalul sonor oferit de Teodor, care o sunase să vadă ce se mai petrece cu ea și restul găștii.

– Ce faci, te dai cu rimel? întrebă Teodor.

– Da, și trebuie să îmi iau altul pentru că ăsta a început să se usuce, răspunse Jane foarte concentrată.

– Să înțeleg că ai dat nas în nas cu Sebastian și drept urmare te-ai certat cu Patrick, care evident nu a mai dat niciun semn de o săptămână… foarte ciclici băieții ăștia… la Patrick cel puțin, o săptămână după fiecare ceartă pare intervalul standard. Gen – ”livrările dumneavoastră se fac o dată pe săptămână”, spuse Teodor în cea mai bună voce a lui de relații cu publicul.

Jane începu să râdă.

– Rezumat corect, doamna Jeni de la gestiune, zise ea pe un ton amuzat.

– “Doamna Jeni” doar dacă am un permanent roșu pe cap, spuse Teodor zâmbind. Îmi pare rău pentru ce se întâmplă, păpuși. Ce să faci dacă ești așa populară? adăugă el.

– Sincer, mă puteam lipsi de aceste drame. Parcă sunt la liceu la aproape 30 de ani. Sebastian e ca râia – nu scapi de el – și Patrick este la fel de consecvent ca un ciclu neregulat.

Teodor izbucni în râs și Jane îl urmă.

– Știu că nu e genul tău să ai atâta acțiune în jurul tău dar poate ai nevoie de ea. Poate trebuie să hotărăști pe cine vrei sau dacă vrei pe cineva sub presiune, zise Teodor.

– Chiar nu știu… aș vrea un pic de liniște, mărturisi Jane.

– O să fie destulă pe lumea cealaltă, spuse Teodor. Acum tre să fug, între timp am devenit și costumier – am o bustieră cu paiete pentru o dansatoare care trebuie cusută. Vezi ce trebuie să facă un bărbat pentru un loc cinstit de muncă? adăugă el pe un ton glumeț.

– Nu-i nimc, sunt convinsă ca masculinitatea ta a rămas neștirbită, îi spuse Jane.

– Întotdeauna, răspunse Teodor.

***

Trei sferturi de oră mai târziu, Jane împreună cu Eva, Sofia și Alexandra își făceau loc spre masa pe care o rezervaseră prin mulțimea care popula clubul. Pe tocuri și ca scoase din cutie, cele patru femei avansau spre locul cu pricina. Cine le-ar fi observat din exterior ar fi putut vedea doar siguranța atitudinii și precizia linilor de țuș negru ce le încadrau ochii. În realitate, însă, Sofia era o viitoare mireasă cu suficient bagaj încât să își pună întrebări, Alexandra era curtată de un bărbat căruia îi plăcea să dețină controlul rămânând cumva inaccesibil, Evei i se aprinseră călcâiele după Nic, băiat bun dar încă băiat. Iar Jane, ei bine, Jane urma probabil să ia premiul pentru rolul principal într-o telenovelă.

Odată așezate la masă, Prosecco-ul și votca începură să curgă. Câțiva masculi mai curajoși își făcură drum către masa lor dar amazoanele erau pe picior de război. Între privirile deranjate ale Alexandrei și textele Sofiei – ”Astă seară am venit să ne distrăm ca fetele” – nimeni nu părea să aibă succes.

– Să ciocnim că mâine luăm aspirină, spuse Eva.

Tocmai atunci își făcu loc la masa lor un bărbat de peste hotare. Luând loc lângă Sofia începu să o mângâie pe spate.

– Domnișoarelor, aș vrea să vă fac cinste cu o sticlă de șampanie, nu puteți sta așa la masă, neacompaniate. Știți, tatăl meu este consul aici, spuse străinul într-o engleză stricată.

În altă seară, Jane și fetele l-ar fi refuzat poate politicos, ignorând partea a doua a afirmației, trăgând-o pe Sofia din raza lui tactilă. Nu și în această seară. Patru priviri încruntate se întoarseră spre el.

– Mulțumim pentru ofertă și informațile despre ”tati”, cred că putem să ne cumpărăm singure băutura și să ne bucrăm de compania noastră, spuse Sofia cu un zâmbet plin de dispreț.

– De fapt, știi ce, zise Jane chemând un chelner, următoarea sticlă pe care o comanzi o plătim noi, adăugă Jane. Bărbatul rămase înmărmurit, în timp ce Jane și fetele, cu niște zâmbete satisfăcute, se ridicară să danseze, ingnorându-l complet.

O oră mai târziu, de partea cealaltă a barului un triunghi amoros, poate creat prin stimulare financiară, îl avea în centru pe chiar străinul de mai devreme. Acesta părea ușor scârbit de bunăvoința unei brunete și a unei blonde, bunăvoință pe care probabil o căutase mai devreme la Jane și fete.

Jane îl observa cu interes antropologic.

– Tipic, se auzi din spate vocea Sofiei.

– Da, dacă nu i se dă nu e bine și nici când i se dă nu e bine, dacă nu este doar cum vrea el să cumpere, răspunse Jane acru.

– Ce ai de gând să faci cu Patrick și Sebastian? întrebă Sofia.

– Astă seară? Nimic. Mă voi gândi la asta mâine, nu așa spui tu mereu? Cele două femei își strânseră mâna și își zâmbiră.

– Jane, ai primit un mesaj de la Sebastian, îi spuse Alexandra întinzându-i telefonul.

Mâine nu voia să aștepte…..

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s