45. Circ de seară

confruntareTrecuseră câteva zile bune de când Jane luase decizia de a-l confrunta pe Sebastian. Aproape că toată situaţia cu Patrick nu mai ocupase atât de mult loc în mintea ei, gândul unei întâlniri în care îşi va pune sufletul pe tavă în faţa unui om cu care împărțise trei ani de zile din viața ei, cu multă fericire și la fel de multă dezamăgire, o neliniștea.

Era o după-amiază leneşă de joi când Jane hotărî că nu poate lăsa ca acest lucru să îi mai macine nervii și să îi complice existența. Era timpul să confrunte tot ce mai simțea sau nu față de Sebastian. Puse mâna pe telefon, căută numele lui în agendă şi cu o apăsare sigură atinse numărul de pe ecran. După câteva secunde, o voce atât de cunoscută, dar în acelaşi timp atât de străină acum, spuse un „Alo” întrebător.

– Bună, ce faci? spuse Jane cu o voce nesigură.

– Bine, mă bucur că m-ai sunat. Uite mă duc spre casă de la birou. Tu ce faci? Eşti bine? răspunse Sebastian cald.

– Da, sunt bine. Aş vrea să ne vedem zilele astea cândva să stăm de vorbă.

– Păi ce zici să povestim chiar azi? Mâncăm de seară împreună într-o oră? Întrebă Sebastian ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Fix o oră mai târziu, Jane stătea cuminte pe terasa unui restaurant cunoscut ei şi aştepta ca Sebastian să apară. Doar câteva minute mai târziu, fără întârziere prea mare, acesta era în faţa ei.

Se aplecă, o luă în braţe şi o pupă pe amândoi obrajii. Pe Jane o trecu un fior ciudat urmat de o stare de angoasă. Poate era doar faptul că nu îl mai văzuse de atâta vreme sau poate pentru că știa că se întâlneau pentru a pune cu adevărat sfârşit tuturor lucrurilor nespuse dintre ei.

După o inconfortabilă conversaţie de început, Jane hotărî că e momentul să deschidă cutia Pandorei:

– Ştiu, să ştii că m-ai înşelat. Şi cu cine. Şi de când. Nu vreau să avem o conversaţie ciudată în care tu mă întrebi de unde ştiu şi eu îţi spun că nu contează.

Sebastian se uita la ea cu ochii mari şi nu putea spune nimic.

– Ah, şi încă ceva: hai să nu fim penibili tu încercând să negi. Ce mi se pare cel mai rău nu este nici măcar faptul că ai plecat din relaţia cu mine pentru altcineva, ci faptul că te-ai întors a doua oară ca să îmi mai tragi încă o dată covorul de sub picioare. Pentru că o singură dată, cumva, nu era suficient. Mai mult decât atât, mă mai şi suni în mijlocul nopţii după mai mult de jumătate de an, știind foarte bine că sunt cu cineva, ca să-mi spui că ţi-e dor de mine. De ce? Pentru că ea nu mai era acolo? Sau pentru că acum nu mai sunt disponibilă?

– Jane, lasă-mă şi pe mine să spun ceva, spuse Sebastian încercând să se adune.

Se vedea că nu se aşteptase la asta şi că femeia din faţa lui îl luase pe nepregătite, pentru prima oară după atât de mult timp.

– Nu am vrut niciodată să îţi fac rău intenţionat şi să nu crezi că nu am ţinut la tine sau că nu mai țin. Ştiu, de asemenea, cât de mult m-ai iubit şi îmi pare rău că te-am făcut să suferi. Multe dintre lucrurile pe care mi le spuneai când eram împreună şi cu care eu nu eram de acord… acum mi-am dat seama că aveai dreptate şi acum le fac. Cred că am greşit amândoi în relaţia asta şi cred că ştii şi tu asta. Poate eu mai mult decât tine. Eu nu-ţi reproşez nimic. Vreau să îmi asum toată vina. Iar prietenia ta acum este foarte importantă pentru mine. Vreau să fiu acolo pentru tine orice s-ar întâmpla.

– De ce, Sebastian? De ce îți pasă? Întrebă Jane cu ochii ațintiți către el.

Liniștea lui Sebastian era asurzitoare.

– Super! nici tu nu știi. Sebastian, nu am nevoie de niciun prieten, ţi-am mai spus. Am suficienţi prieteni şi sunt oameni care chiar vor fi lângă mine oricum şi nu mă vor trăda niciodată aşa cum ai facut-o tu. Scopul acestei întâlniri nu este însă să ne certăm. Cred că ne-am certat destul şi e momentul să punem punct acestor penibilităţi. Vreau doar ca ăsta să fie finalul. Nu vreau să mă mai cauţi, nu vreau nici să-mi fi prieten, sau confident. Nici să îți fie dor de mine din an în paşte când altcineva mai bun nu e acolo, spuse Jane hotărâtă.

– Îmi pare rău că gândeşti aşa, răspunse el într-un final. Eu cred că doi oameni care au avut o relaţie ca a noastră nu se pot preface că celălalt nu există. Şi am înţeles de ce nu ai vrut să ai de a face cu mine o perioadă, dar cred că nu ne putem purta ca şi cum relaţia noastră nu s-a întâmplat. Să nu crezi că eu nu am suferit.

– Da, cred că ţi s-a rupt sufletul în braţele ei, răspunse Jane acidă. Dar nu are rost să intrăm în această discuţie pentru că nu o să rezolvăm nimic dacă ne certăm în continuare. Nu am să mă prefac că nu te cunosc dacă dau nas in nas cu tine dar nu consider că relaţia asta merită mai mult decât un „Bună ziua” fugar în urma ei.

Când Jane spuse aceste ultime cuvinte, chelneriţa se îndrepta deja către ei cu nota de plată. Într-o tăcere absolută, Sebastian îi întinse cardul, sunetul chitanței care ieșea din POS răsună aproape ca o notă de sfârșit, chinuită și pierdută. În mai puţin de două minute, Jane şi Sebastian se îndreptau către ieşire. Afară, în stradă, el se uită la ea şi spuse:

– Mi-aş dori să te mai gândeşti la ce ţi-am spus. Dacă asta e cu adevărat ce îţi doreşti, eu nu te voi mai căuta. Dar vreau să ştii că orice ai avea nevoie voi fi acolo pentru tine….

Jane nu spuse nimic pentru că nu mai ştia ce. Pentru prima dată de când îl cunoscuse, simţea că nu mai are cuvinte pentru el, ca şi cum numărul de lucruri asignate lui fusese epuizat. Acum se lăsase cortina peste o relaţie de trei ani, cu bune şi cu rele cu un sfarşit lent și dureros, pe care Jane știa că îl va mai purta cu ea o bună bucată de vreme.

Jane deschise uşa apartamentului ei, ieşi pe balcon şi îşi aprinse o ţigară. În timp ce trăgea din ea de parcă era o sursă de oxigen, canalele ei lacrimare începură să îşi facă de cap şi în câteva secunde obrajii îi erau umezi, iar ea întindea apăsat pe faţă picăturile sărate care nu încetau să mai curgă. Cu toate astea, se simţea uşurată. Se terminase.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s